Helvia.ro – consultanță medicală online
Juridic · Succesiunea

Succesiunea: cum moștenești, în ce termen și cum împărțiți bunurile

După decesul unei rude ai un an ca să accepți moștenirea sau să renunți la ea (art. 1103 din Codul civil): o accepți expres, printr-un înscris, sau tacit, prin fapte pe care numai un moștenitor le-ar face, iar renunțarea nu se presupune, în afara cazurilor prevăzute de lege, și se face printr-o declarație autentică la notar (art. 1120). Dacă moștenitorii se înțeleg, succesiunea se dezbate la notar, care eliberează certificatul de moștenitor; dacă nu se înțeleg, împărțirea se face în instanță. Pentru datoriile defunctului răspunzi numai cu bunurile moștenite, proporțional cu partea ta (art. 1114), iar dacă succesiunea nu se finalizează în 2 ani de la deces, moștenitorii plătesc un impozit de 1% din valoarea netă a imobilelor moștenite. Pe Helvia.ro îi poți trimite unui avocat de drept civil situația familiei și actele pe care le ai și afli în scris cine moștenește, ce parte îți revine și ce termen ai; răspunsul nu înlocuiește reprezentarea în instanță.

Scris și verificat de echipa Helvia.ro după sursele de la final, pe 29 octombrie 2026.

Termenele care nu așteaptă

Termenele curg, de regulă, de la data decesului, chiar dacă nimeni nu a deschis încă succesiunea la notar. Dacă le pierzi, poți pierde dreptul de a moșteni sau plătești în plus.

  • 1 an de la deces ca să accepți moștenirea sau să renunți la ea (art. 1103 alin. (1) din Codul civil); termenul curge de la o dată ulterioară, de exemplu, dacă ai aflat (sau trebuia să afli) abia mai târziu de rudenia care îți dă dreptul la moștenire sau dacă testamentul care te numește a fost găsit după deces (art. 1103 alin. (2));
  • dacă știi de deces și de dreptul tău și nu accepți în termenul de un an, legea prezumă, până la proba contrară, că ai renunțat: după împlinirea anului, dacă ești citat în procedura succesorală și nu dovedești că ai acceptat sau ai renunțat expres în termen (art. 1112 din Codul civil);
  • pentru motive temeinice, la cererea unui creditor sau a altei persoane interesate, instanța îți poate stabili un termen mai scurt; dacă nu optezi în el, ești considerat că ai renunțat (art. 1113);
  • 2 ani de la deces ca succesiunea să fie dezbătută și finalizată fără impozit; după aceea, moștenitorii datorează 1% din valoarea netă a imobilelor moștenite, încasat de notar (art. 111 alin. (3) și (6) din Codul fiscal);
  • 3 ani de la deschiderea moștenirii ca să ceri reducerea donațiilor sau a legatelor care îți încalcă rezerva; dacă nu știai de ele, termenul curge de la data la care ai aflat că există și că sunt excesive (art. 1095 din Codul civil).

Dacă nu ești sigur că ai acceptat deja, de exemplu pentru că doar locuiești în casa defunctului sau ai grijă de bunuri, nu lăsa anul să treacă: o declarație de acceptare la notar se înscrie în registrul național notarial și lămurește lucrurile (art. 1109).

Cine îți poate răspunde

Vezi toți 24 avocații

Ce faci acum, pas cu pas

Strânge actele

Certificatul de deces, actele care arată rudenia (certificate de naștere și de căsătorie), testamentul, dacă există, și actele bunurilor: contracte, extrase de carte funciară, certificate de atestare fiscală de la primărie, acte de mașină, extrase de cont. Acceptările și renunțările făcute la notar, testamentele și donațiile, regimul matrimonial ales de soți și creanțele înscrise de creditori apar în registrele naționale notariale (art. 164 din Legea nr. 36/1995).

Hotărăște în termen de un an: accepți sau renunți

Dacă accepți, preiei și datoriile, dar le plătești numai din bunurile moștenite, nu din ale tale (art. 1114 alin. (2) din Codul civil). Renunțarea se face prin declarație autentică la notar (sau la un consulat al României) și se înscrie în registrul notarial, pe cheltuiala ta (art. 1120). Dacă „renunți” în favoarea unei anumite persoane sau în schimbul unor bani, legea socotește că ai acceptat (art. 1110 alin. (1)).

Deschide succesiunea la notar

Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului (art. 954 alin. (2) din Codul civil). Poți merge la un notar din circumscripția tribunalului de care ține acel domiciliu, adică, în practică, din același județ sau din București; dacă un alt notar din aceeași circumscripție a deschis deja procedura, ea continuă la el. Cererea o poate face oricare dintre moștenitori sau un creditor.

Du la notar testamentul scris de mână

Testamentul olograf este valabil numai dacă e scris în întregime, datat și semnat de mâna celui care l-a făcut (art. 1041). Înainte de a fi executat, se prezintă unui notar, care îl vizează spre neschimbare, apoi îl deschide și îl validează în procedura succesorală (art. 1042).

Finalizați succesiunea în 2 ani de la deces

Când sunteți de acord și actele sunt complete, notarul întocmește încheierea finală și eliberează certificatul de moștenitor, care dovedește calitatea de moștenitor și dreptul de proprietate al fiecăruia, în cota lui (art. 1133 alin. (1) din Codul civil). Cu el îți înscrii imobilele în cartea funciară. Ce costă fiecare pas afli din ghidul „Cât costă succesiunea”.

Ce să scrii în întrebare

  • data decesului, ultimul domiciliu al defunctului și dacă era căsătorit;
  • ce rude apropiate au rămas: copii (sau nepoți de la un copil decedat), părinți, frați și surori;
  • ce bunuri a lăsat și ce datorii avea, pe cât le știi: casă, teren, conturi, mașină, credite;
  • dacă există testament sau donații făcute în timpul vieții și în favoarea cui;
  • ce s-a întâmplat de la deces: dacă s-a deschis succesiunea, dacă cineva a acceptat sau a renunțat, cine folosește bunurile, în ce nu vă înțelegeți;
  • ce vrei să afli și actele pe care le ai, atașate: certificatul de deces, actele de proprietate, testamentul, citația de la notar.

Alege avocatul și scrie-i

Situații frecvente

Cine moștenește când nu există testament

Rudele moștenesc pe clase, în această ordine: copiii și ceilalți descendenți; părinții, împreună cu frații și surorile; bunicii și ceilalți ascendenți; rudele colaterale mai îndepărtate, ca unchii, mătușile și verii primari (art. 964 alin. (1) din Codul civil). O clasă o înlătură pe următoarea, iar în aceeași clasă ruda mai apropiată o înlătură, de regulă, pe cea mai îndepărtată (art. 964 alin. (3)).

Soțul supraviețuitor moștenește alături de oricare clasă (art. 971): un sfert din moștenire alături de copii, o treime alături de părinți și frați împreună, jumătate alături numai de părinți sau numai de frați și trei sferturi alături de bunici sau de unchi și veri (art. 972). Copiii împart restul în părți egale (art. 975): dacă rămân soția și doi copii, ea primește un sfert, iar fiecare copil câte trei optimi.

Înainte de împărțire, notarul lichidează regimul matrimonial (art. 1133 alin. (2)). Dacă soții erau în comunitate de bunuri, până la proba contrară se prezumă că au contribuit în mod egal (art. 357 alin. (2)), așa că jumătate din bunurile comune rămâne, de regulă, soțului în viață și numai cealaltă jumătate intră în moștenire. Soțul care nu are drept asupra altei locuințe potrivite poate locui în casa în care a locuit până la deces, dacă ea face parte din moștenire, până la partaj, dar cel puțin un an de la deces; dreptul se stinge dacă se recăsătorește (art. 973).

Testamentul și rezerva succesorală

Testamentul poate fi olograf sau autentic (art. 1040 din Codul civil). Cel olograf, scris de mână, trebuie scris în întregime, datat și semnat de testator, altfel este nul (art. 1041); cel autentic se face la notar.

Testamentul nu poate lua tot. Soțul supraviețuitor, descendenții și părinții sunt moștenitori rezervatari (art. 1087): fiecare are dreptul, chiar împotriva voinței defunctului (art. 1086), la jumătate din partea pe care ar fi primit-o fără testament și fără donații (art. 1088). De exemplu, un singur copil, fără soț supraviețuitor, are o rezervă de jumătate din moștenire. Donațiile și legatele care încalcă rezerva pot fi reduse la cererea moștenitorului rezervatar, în termenul de 3 ani de la art. 1095.

Datoriile defunctului

Moștenitorii preiau și datoriile, dar le plătesc numai cu bunurile din moștenire, fiecare proporțional cu cota lui (art. 1114 alin. (2) din Codul civil). Dacă datoriile depășesc valoarea bunurilor moștenite, creditorii defunctului nu se pot îndrepta pentru diferență asupra bunurilor tale proprii.

Excepția: moștenitorul care, cu rea-credință, sustrage sau ascunde bunuri din moștenire ori ascunde o donație este considerat că a acceptat, chiar dacă renunțase, pierde orice drept asupra acelor bunuri și răspunde de datorii și cu bunurile lui proprii (art. 1119).

Dacă renunți, ești considerat că nu ai fost niciodată moștenitor (art. 1121 alin. (1)): nu primești nimic, iar partea ta trece la moștenitorii pe care i-ai fi înlăturat sau ale căror părți le-ai fi micșorat (art. 1121 alin. (2)). Cât timp curge termenul de un an, poți revoca renunțarea, dacă partea ta nu a fost acceptată între timp de alți moștenitori (art. 1123).

Când moștenitorii nu se înțeleg: partajul

Nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune: orice moștenitor poate cere oricând împărțirea bunurilor (art. 1143 alin. (1) din Codul civil). Dacă toți moștenitorii sunt prezenți, au capacitate deplină și se înțeleg, partajul se face prin bună învoială; dacă în moștenire sunt imobile, actul de partaj se încheie la notar, în formă autentică (art. 1144 alin. (1)). Împărțirea poate fi trecută chiar în încheierea finală a succesiunii (art. 113 alin. (3) din Legea nr. 36/1995).

Dacă vă contestați unii altora calitatea de moștenitor sau nu vă înțelegeți asupra bunurilor ori a cotelor, notarul poate suspenda procedura; în încheiere stabilește masa succesorală, arată ce se contestă și motivele neînțelegerii și vă îndrumă în instanță (art. 109 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici). Cererea de partaj se judecă de judecătoria de la ultimul domiciliu al defunctului, indiferent de valoare (art. 94 pct. 1 și art. 118 din Codul de procedură civilă).

Instanța împarte bunurile, de regulă, în natură, după cota fiecăruia. Dacă un bun, de exemplu un apartament, nu se poate împărți comod, el se atribuie unuia sau mai multor moștenitori, la cererea lor, în schimbul unei sulte plătite celorlalți, sau se vinde, iar prețul se împarte după cote (art. 676 din Codul civil). Procesul presupune taxă judiciară de timbru și, de obicei, o expertiză de evaluare, de aceea merită încercată mai întâi o înțelegere.

Avocații explică

Întrebări frecvente

În cât timp trebuie făcută succesiunea?

Succesiunea se poate dezbate și după mai mulți ani, dar două termene contează: un an de la deces ca să accepți moștenirea (art. 1103 din Codul civil) și 2 ani de la deces ca succesiunea să fie finalizată fără impozit. După 2 ani, moștenitorii plătesc un impozit de 1% din valoarea netă a imobilelor moștenite (art. 111 alin. (3) din Codul fiscal).

Trebuie să plătesc datoriile părintelui dacă accept moștenirea?

Numai din bunurile moștenite și proporțional cu partea ta (art. 1114 alin. (2) din Codul civil); nu răspunzi cu bunurile tale proprii, cu excepția cazului în care ai sustras sau ai ascuns cu rea-credință bunuri din moștenire (art. 1119). Dacă renunți, nu primești nimic, dar nici nu ești considerat moștenitor.

Cum renunț la moștenire?

Printr-o declarație autentică dată la orice notar public sau, dacă ești în străinătate, la o misiune diplomatică ori la un oficiu consular al României, în termenul de un an de la deces (art. 1120 din Codul civil). Dacă renunți în favoarea unei anumite persoane sau în schimbul unor bani, legea consideră că ai acceptat moștenirea (art. 1110 alin. (1)).

Ce facem dacă un moștenitor nu vine la notar?

Notarul îl citează. Dacă știa de deces și de dreptul lui și nu a acceptat în termenul de un an, după împlinirea anului este prezumat, până la proba contrară, că a renunțat, dacă, citat, nu dovedește că a optat în termen (art. 1112 din Codul civil). Dacă vine, dar vă contestați calitatea de moștenitor sau nu vă înțelegeți asupra bunurilor, notarul poate suspenda procedura, iar împărțirea se face în instanță.

Un frate a făcut succesiunea fără mine. Mai pot face ceva?

Dacă un certificat de moștenitor te-a lăsat pe dinafară, poți cere instanței să constate sau să declare nulitatea lui și să-ți stabilească drepturile (art. 1134 din Codul civil). Contează mult dacă ai acceptat moștenirea în termenul de un an, expres sau tacit, așa că spune-i avocatului ce ai făcut de la deces și ce acte ai.

Ce poate face un avocat pe Helvia.ro în succesiunea mea?

Îi descrii familia și bunurile și îi trimiți actele pe care le ai, iar avocatul îți spune în scris, în cel mult 48 de ore, cine moștenește și în ce cote, dacă e cazul să accepți sau să renunți și cum procedați dacă nu vă înțelegeți. Răspunsul scris nu înseamnă reprezentare: pentru proces încheii un contract cu un avocat.

Surse

Informațiile de pe această pagină sunt generale și nu înlocuiesc sfatul unui avocat pentru situația ta.